Mă simt purtat pe aripi de furtună,
Singur am fost de la început.
Afară în jurul meu doar fulgeră și tună
Aș vrea să fi și tu să simți , ce alți nu au văzut...

Am obosit , mă simt bătrân.
Dar nu de ani cei puțini ce au trecut...
Aș vrea acum să fiu pe alt tărâm,
Să uit al dureri trist sărut.

Iubită iarnă ce demult în suflet te port
Doar o clipă inima să-mi dezgheți
Un fugar sărut al fericirii să-l suport
Iar apoi inima, spranța, în singurătate să îngrop.