poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-14 | |
A venit ziua in care ai uitat ceea ce vrei
perla marilor sub limba luna piept de pui la meniul Kentucky Fried Chicken varfuri de nas arzand flacara pe lumanarile parfumate din camera ta si poate talpile mele papucii tai de bucatarie, Imi scot fotoliul in fata blocului ma asez si fumez si-mi spun ca orice numar diferit de 0 impartit la sine insusi face 1 asa cum orice eu impartit la mine face tu... tu care ti-ai ales o scorbura de copac in care dormi, cu mainile intinse prin ramuri fara sa stii ca eu sunt cel care vine toamna cu prastia sa dea jos castane. Si ma opun tie, doar din dorinta de a sti ce e de cealalta parte a egalului te intreb daca vrei sa ne reducem cu tot cu aer splina sfecle curti paduri si cascade dar in jur nu ramane decat un oras gol mai ingenuncheat inspre Nord decat insusi Ahile in fata lui Appolon. Iar eu stau in fotoliul meu acoperit de frunze de pungi cu gunoi aruncate de vecini si-mi spun cu voce tare: Da, a venit ziua in care ai ramas fara nume, ziua in care privirea ta antifoneaza aerul si orice as spune se leapada de sens cand orologiul in loc de limbi imi misca mainile prin parul tau cand pur si simplu imi fac tamplele de cremene si astept sa te arati dintr-o scanteie, Iar eu stau cu o barna in mana acoperit de ciment cu doua coloane de fier infipte in genunchi si-mi spun cu voce tare: A venit ziua in care esti atat de fericita incat zambetul tau nu mai are nici fata iar eu te las sa fii asa luandu-ti trusa de machiat si rujul si fixativul si cerceii lasandu-ti doar oglinda Iar eu stau cu o scara de subsol in piept cu cate o magazie in palme si-Ti spun cu voce tare: A venit ziua in care inainte sa-i uiti pe cei iubiti ar trebui sa-ti aduci aminte de cei pe care nu i-ai cunoscut dar erau indragostiti de tine A venit ziua in care as vrea sa nu ma mai cunosti.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate