Eu eram în pijama şi în halat
Când mă vizitau, mă ridicam
În capul oaselor, în pat
Mereu mi se cerea
Să nu mă ridic, să rămân culcat
Şi mă bucuram de fiecare dată
Aşa cum poate, niciodată, nu m-am bucurat

Ele erau în fuste de firmă,
Cu dresuri de iarnă, negre şi groase
Ce şi într-un aproape mort
Năşteau trăiri
Şi contribuiau fără să ştie
La-nvierea unor dureroase amintiri

Îmi ofereau compot şi biscuiți cu ciocolată
Şi-mi cereau fără să știe cât doare
Să-mi las obrazul,
Să-mi fie sărutat, măcar o dată
……………………………………..

Eu, bolnavul de serviciu
Ele, fostele iubiri, vindecate
Veneau după o vreme la mine în salon
Să-mi spună c-am avut totuşi dreptate

Dreptate.
Dreptate.
dreptate…