poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-12 | |
într-o zi ferestrele caselor noastre au furat orizontul
la început nici unul nu am vrut să credem aceasta eram prea grăbiți sau era poate prea aproape de seară sticla verzuie privea sfidător desfacerea luminii în ploaie apusul însă devenise amînare perpetuă spre același răsărit fără soare păsările îmbrățișau încet oceanul preschimbat în nor ultima bătaie de aripi avea un fel de speranță înfiorat ancestrală mureau iubind mureau dinăuntru spre în afară ca niște flori entropice o clipă strălucitoare descoperind magia sîmburelui pentru prima oară treptat unii din noi am învățat să inventăm orizonturi contextuale tatuaje pe marginile irisului nostru cu forme bizare doar sufletul ne mai țîșnea uneori dureros prin încheieturile mîinilor în clipa rugăciunii de seară atunci purtam mănuși din solzi de oțel strîngeam pumnii în războiul mereu neterminat cu noi înșine cînd ne îndrăgosteam cu adevărat cîteodată ne mai creșteau două mîini le îmbrăcam repede în aripi de ceară dureau după cer deși nu învățau niciodată să zboare scăpau doar de haina oțelului crud le amputam uneori iar atunci ne era tot mai frig cercul în care pășeam devenea din ce în ce mai mare
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate