cum sa transform viermele ce-mi roade inima
te-am intrebat intr-un poem
anterior

ca umbra unui ecou
mi-ai raspuns
ar suna mai bine
sarpele indoielii imi otraveste existenta
iti spun ca nu e vorba de poezie
in aceasta propozitie nu e vorba de poezie
ca si cum ai vorbi singur
cu glasul tau de tenor cosmic
imi amintesti a n-spea oara
toate provocarile vietii sunt poezii
totul e scris intr-o akasha a iubirii
dincolo de iubire nu exista nimic
esti norocos ti-am spus
ai pierdut mintile
prin gura ta vorbeste vantul
totul e vant
raspunzi privindu-ma in ochi

stergi din memorie ideia unui anonim
din folclor
pentru care totul e fum

cand langa mine fiind lipsesti total
ce sunt
vant
fum
atunci lipsesc
ma corectezi
surprinzand esenta gandului meu

nu sunt suficient langa tine incerci sa-mi spui
vrei mai mult
nu stiu cat e si in ce poate fi cantarita dorinta
te vreau dincolo de locurile noastre posibile
ma vrei in imposibil
spui tu ca imposibilul e corpul acesta
cel putin asa inteleg si stii ce inteleg
nu gasesti necesar sa clarifici
nimic nu e de clarificat
si viermele
mai prind eu sa te intreb
nu-ti bate capul
raspunzi terestru
iubeste-ma