poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-19 | |
Sunt o simplă ramă de tablou rezemată de ideea unui perete ce nu mai există,
o pereche de mâini care nu au mai scris demult și acum reînvață să scrie, o aripă zbătându-se în zadar să șteargă lacrimi de pe o privire tristă, un strop de melancolie. … Sunt, un tablou aruncat prin subsoluri de stele, o fereastră lăsată să viseze la un zid al ei, un călător plecat cu gândul s-ajungă la zei dar tot mereu ajuns pe drumuri grele… Sunt, două palme acoperind un chip întunecat, programate să trăiască și să iubească-n neștire, distrug tot ce-ating din iubire… Dar tot mereu, de mine am uitat. … Dar, am aflat că nu există singurătate ci doar un cinism absurd prin care ne îndepărtăm unii de alții, am aflat că ne mișcăm prin lumea asta mai repede decât ne închipuim și că suntem amenințați cu uitarea mai mult decât am crede… Am mai aflat că nu există ziduri fără ferestre, nici mâini care nu știu să scrie și nici aripi care nu știu să zboare… Există… doar un drum, greu, pe care ne întâlnim din întâmplare și îl continuăm împreună. Doar atât.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate