într-o zi vom descoperi cine sîntem cu adevărat
cu tot cu țărînă și oase și rădăcini de sînge
vom pricepe din ce ne sînt făcute desfăcutele inimi
scocul fîntînii privirii și zăgazul claviculei la încheietura sufletului
vom înțelege atingerea aceea pe care o simțim uneori pe umărul stîng
lacrimile nefolosite ale ochilor minții
și crestătura din mijlocul oaselor limbii
vom descoperi din ce ne sînt alcătuite rămășițele nepămîntești
scheletul arabesc al trufiei bolta necugetării
și arcadele calcifiate ale nefericirii

va veni o zi cînd vom pricepe esența nimicniciei noastre
deșertăciunea zîmbetului răstignit meschin peste cuget
copleșitoarele sinapse ale fricii
și tropotul ciudat al sîngelui în clipa prostiei
vom înțelege forma de vioară a mîinilor împreunate
curba asimptotică a încordării întru minciună și adevăr
mecanismul ascuns al trădării
și cicatricea în formă de șarpe a iubirii
vom descoperi în fiecare celulă
povara frumuseții făpturilor noastre și hidoșenia vie a căderii

pînă atunci însă vom continua să orbecăim simulînd viața
în acest dans egolatric al des-ființării