poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-07-28 | | Trăiesc mereu - murind încetul cu-ncetul, Viața îmi rescrie în coduri alfabetul. O unică lumină în spirit mă străbate, Dar prea străina-mi este - iluzie ce doare, Când își culege poama copacului din soare, Mâncându-și astfel trupul din cap până-n picioare... Trăiesc mereu - cu fruntea-n lumile de vise, Cu porți nemaivăzute, de secole închise. O unică lumină în spirit mă străbate, E aura de înger a unui trup rănit, Zburând doar înainte, ca într-un tainic rit, De care n-avem parte, acum și-n nesfârșit. Icoana amintirii cu lacrimi zugrăvesc, O mângâi și o satur, cu dragoste firesc. O unică lumină în spirit mă străbate, Cu suflul meu de gheață - iluzie ce doare Până ajung acolo, la margine de mare, În lumile de vise, la marile hotare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate