|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
■ soare de sticlă
■ sunt în corpul meu
■ biserica trupului
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Spre Nevermore poezie [ ] cu un scurt epitaf
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Adrian Georgescu [Buck65 ]
2004-07-24
| |
Am întins o mână
mai departe
de ziduri.
În vântul dintre pași
strigătele
își cântau refugiul.
Mi-am aruncat privirea
dincolo de stânci
și abisul
n-a contenit
să se-apropie.
Visam ca un copil
îngeri decapitați
și strigam
în ținutul Nevermore
după fluturi.
"De unde am venit
acolo ne vom și întoarce!",
mi-a șoptit profetul
la ureche.
Nu mi-a păsat
nici după ultimul
fir de nisip
scurs din clepsidră.
*
Eu doar am scris
sub pietre și fum
întuneric.
Tencuiala din cuvânt
mi-a ros oasele
de pescăruș.
Noapte.
|
|
|
|