îngerii păuni
nimeni nu știe de unde vin
ce limbă vorbesc
sunt la fel de numeroși ca noi
ne înconjoara aerul
ca odinioară filius diaboli
rătăcit pe drumul
spre al-Sirat

călărind vântul
mă descopăr în zbor
pe pământul cel neîntors
să văd sublimul dragon
zâmbind repezit
în tânguirea femeii
pasul ei mărunt
mirosul de timp înflorit
prea devreme

vraciule cu cap de lebădă
ți-am urmat sfatul

am oferit cupa
războinicului ce râde
sol ce duce în lumină
ruga regelui orb

prăvălit-am piatra din unghi
în pântecul unui demon urias
să văd fecioara fără lapte
devorand ploaia
înstrăinată
în forma aceea de coșmar
a stăpânului fântânii
meneam vesminte peste ofrande
si smulgeam celui chemat
răsuflarea plecând
în hainele mortilor

voi înghiți soarele
zăbală voi pune
centaurului înțelept
plutesc pe-o corabie
urzit din unghiile spectrelor
șerpoaică astrală
deasupra capului
să-mi curgă veninul
pe tâmple