Pe un întreg senin, rapid decor, invariabil cer

Cer întru tot si întru toate,

o clipă de uitare, delapidare moartă, abil raspuns.

Capabilă de moarte, sinucigașa clipă de mister;

imi spune să rețin un tot din parte,

reptilă siropoasă pe un boț ascuns...

A!!!

...stătea-n deradere o rază,

pitită într-o lacrimă; din fraza

scursă-n susul aplombului canin.

Să fie doar citita umbra, pierdută-n eu?

Erată pentru o privire surdă,

cântam să-mi schimbe mima.

Reiau o frază de efect,

vreau să subliniez decorul

făcut din tot - sa tai clișee;

refac țesutul... desuet.

Oare?

Când am învățat să....?



Știam.

Uneori mă ascundeam in parte,

alteori, mă ascundeam in tot.

Tot din seninul primei umbre, se așterne

capitonând un fel de fel de eu,

din când în cum, dar, tot în felul

unsei umbre; credulă stare de tăcere,

redată-n ton de cetaceu.

NU!!!!

Nu uitați!

La ce bun?

Dacă ajung să uit un eu?

Îți dau voie, și-mi dau

memoria

in schimbul unui surd auditor,

chemat să-mi schimbe morala-n milă

eretică adaptare a unei iesle caste,

cândva.

Cândva....știam un leac uitat de toți...

Dă-mi, dă-mi înapoi totul din parte!!!

NU!!! Nu mai vreau nimic!

Doar un vis...