poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-06-14 | |
Pentru ca intotdeauna am alergat
Ca o ciuta prin viata mea si a altora, Cand m-am impiedicat de primele emotii, cand ma dureau geznele de stat la cersit, In picioare, M-am pomenit ca ma tem sa alerg, Ca ma tem sa mai ies din crang, Nepazita. Cate pericole vedeam Acolo unde pana mai ieri nu ma ameninta Nimic! Imi aratasei seara, la focurile de tabara, Toata micimea lighioanleor padurii. Ce bine ca aveam crangul nostru, Atoatepazitor si linisit! Era atat de confortabil sa stai langa foc, Sa cerni amintiri Si sa-ti depeni visele pe ceafa celuilalt. Doar ca-ntr-o zi, padurarul inconjura locul Cu fasii galbene innodate de tarusi Prospat ascutiti: Crangul era cercetat pentru ca gasisera O ciuperca halucinogena necunoscuta pe care un copil natang O rontaise pe jumatate Cu un zdreanta tras de-o sfoara soiasa Spunea padurarul ca nu mai sunt pe creanga lor, De cand am mancat ciperca. Il vedeam deseori Trecand aproape de focul nostru, Dar nu stiam ca ciupercile rosii Cu picatele albe, perfect rotunde, Pe care le cultivai din placere, Ca un iscusit gradinar, Pot sa dauneze sanatatii. Cat ai plecat tu sa gasesti alt crang, Am ratacit cu teama Prin locurile care-mi alinatsera gleznele O viata. Si nu m-a impuscat vreun vanator, Nu m-a infulecat vreun lup, Iar pe glezne imi inmugureau Din nou forme de aripi, ca odinioara. Am incarecat sa alerg, dar potcoavele Imi inclestau muschii dupa Doar cateva ture de iaz. Vulpea a pacalit ursul sa ma ajute La despotcovit In schimbul saculetului de galbeni Pe care mi l-ai lasat la plecare. Cand te-ai intors fericit Ca avem alt crang, Eram un pic alta, Ma imbatase aerul patrunzator al padurii, Batranul padurar elucidase misterul Si-acum aveam din nou crangul, Doar ca-l vedeam numai ca parte Din toata padurea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate