Eu cred
ca undeva exista o lume in care te tin de mina
derivez universuri sagalnice pitice rosii si albe
adorm intre patru perne de gisca
ma trezesc neeuclidian si spun ca
eu cred
ca timpul e doar o utopie religiosa
fara caldura fara formule complicate
cu doar un un singur emcedeltate
valabil in ierni geroase
eu cred
ca aud cuvinte cu literele mai grele ca apa
atomi de hidrogen cautindu-si iubirea la poli
albastru e cerul lui Domenico
ce nevoie am mai avea de alte culori
eu cred
ca am sa ma trezesc intr-o dimineata
blu
am sa maninc un mic dejun
blu
si am sa plec intr-o lume atit de albastra
incit pina si trandafirii rosii
vor crede
Eu cred
ca nu e nici o piatra
deasupra mea.