Poate că așa ne-a fost dat,
tu de o parte a lumii,
eu de altă parte,
să luptăm împotriva
a tot ce ne desparte
ca să rămânem aproape
în gânduri
și câteodată în fapte.
Câteodată,
atunci când ne întâlnim
și se dezlănțuie pasiuni
care ne fac să simțim
că iubim...
Dar pentru că timpul nostru e măsurat
eu mă întorc în lumea mea,
tu în a ta,
și doar amintirea ne mai susține,
amintirea senzației de bine
ce ne-a cuprins
când ne-am cuprins.
Important e că dorul nostru
rămâne aprins
an după an,
vară de vară...
Poate că suntem oamenii
cărora le place
ca iubirea să-i doară.