atunci cînd cuvintele vor fi rostit oameni
soarele va vorbi sînge iar luna apoi și mereu
în el despre ea așteptînd

dar de ce să tu eu noi ei voi
cînd este atît de altfel altundeva altcineva

vor fi fost zmeii norilor aproape simfonie
tropotul cailor îngerești pretudindeni
înainte de toate acele lucruri din alb în alb

acum armonie arome ne încătușează
peste acest rîu sînt numai nupțiale numere

vom fi ascuns nemurirea spre el din el prin el
cînd prea tîrziu va fi să nu
printre oare unde vom fi noi voi eu tu