Ma-ntind intre umbrelele-metrese
De paza vesnic pentru ploi si vise
Stau dreapta decorand intreaga masa
Dospind intr-o tacere tot mai deasa
A faldurilor albe si dantele
Armonios vad chipul meu in ele.
Nimic nu e de azi in tot salonul
Doar eu, nelinistita, schimb isonul
Si ma prefac nebuna in surdina
Ravnind dupa un praf de cocaina.
La colturi putrezesc pe nesimtite
Ma inconjoara, larvele-s grabite
Imi pun mantoul si adorm piezis
Caci sapa iarna in acoperis.