Daca iubirii tale tu poti sa-i fi stapan
Si n-ai ucis cu gandul pasiunea vietii tale,
Daca-n durere ochii-ti la fel de calzi raman
Sa-nvioreze tainic a viselor petale.

Daca ranit de vorbe , ranit de intamplare
Poti sa deschizi din suflet o pasare de foc
Cu aripi lungi sa urce pe razele de soare
Spre a ramane-n locul acestuia in joc.

Daca ajuns departe de omul tau iubit
Nu-ti ravaseste gandul dorinta ta curata,
Daca-ndoiala clipei vreodat’ nu te-a clintit
Cand vorba auzita n-a fost adevarata.

Daca nu negi iubirea ce-a fost intr-adevar
Cand locul ei o alta mai nobila l-a luat,
Daca nu crezi legata de-un singur fir de par
O sabie sa taie un juramant ce-i dat.

Daca in fata lumii iti recunosti iubirea
Si poti sa-nduri prin tine ce altii au negat,
Daca-n sfarsitul rece poti sa te ti cu firea
Chiar cand de nici o rana primita n-ai uitat.

Daca mai poti cu-n zambet sa ierti o profanare
Si cu un gest cuminte poti sa te faci iertat,
Daca traiesti dorinta ca pe un drum de mare
Si-n rataciri vreodata corabia n-ai uitat.

Daca lasind in urma trecutul ai sa poti
Pe drumul nou iubirea sa iti ridici in slava,
In fata nemuririi ,a mottii si a tot
Sa faci nectar din cupa umpluta cu otrava.

Daca lovit de soarta poti singur sa ridici
In suflet o sttuie --- iubirii dedicata,
De zeul ei din sine de n-ai sa te dezici
Ci-i vei venii-nainte cu inima curata...

Nu pot copile a-ti spune de fi-vei fericit,
Nici c-ai sa poti iubirea sa iti pastrezi vreodata
De inger ,doar, din slava,mereu vei fi-nsotit
Si vei avea pe lume o soarta meritata