poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-04-24 | |
nu ti-am spus niciodata 'neata,
doar serile ne par infinite, doar umarul meu te mai cauta... sunt nopti nenumarate in care te chem, strigat comun, sete de scrum si de fum, de caii mei, de turma mea de miei. fiecare cuvant pe care-l rostesc poarta cu el o amprenta a ta caci tind sa cred ca m-am imbolnavit, de tine, de un zambet al tau, de dragostea noastra spre care ard, cu flacari mov, cu scrum violet, cu sens, fara sens, ascuns in tine. fiecare arcuire a ochiului meu iti apartine, si te tot caut spre infinit, si te tot port cu mine, in buzunarul drept, imens, spre lacrimi largi de asfintit... imi esti sa-ti fiu si doar pe tine te mai chem din nemurire, te mai chem din scarba mea de a trai... mi-ai spus: "chiar infinit? chiar opt intors? tu, pentru mine?" nu te-am mintit; eu nu mint cat nu sunt cal si n-am copite de granit, si nu urasc imens un cantec de fluturi cat imi esti, cat te vreau... ti-am spus: "nu ma cunosc, cuvintele mele sunt straine de mine - nu ma cauta in cuvintele mele, nu ma cauta... te caut eu, eu voi sa te gasesc cand doarme noapte si dimineata mi-aminteste de noi doi, de lacrimi verzi in camp de miei, de stanescu, de stanescu, de poeme ce nu-mi sunt..." doar umarul meu te mai cauta, doar serile ne par infinite: nu ti-am spus niciodata 'neata...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate