compun scrisori de adio
in mintea mea bolnava,
mi-e sufletul plin
de iluzii moarte si de otrava,
dar nu mai are nimeni ochi sa vada.

ma simt tot mai singur,
nu mai cred in mine, nici in tine,
de fapt nu mai cred in nimeni.

inca ma gandesc cum sa isclaesc,
sa folosesc numele meu real,
sa las loc la interpretari,
sau sa ma semnez cu numele tau,
amorul meu atat de ideal.

ma simt tot mai singur,
totul doare, amintirile dor,
...si nu astept decat sa mor.