Iubesc femeia !
Simplu, o iubesc.
Nu cred ceva mai bun sa fie,
decât un trup de fată îngeresc.
De la-nceputul firii omenesti,
noi, toti bărbatii, fără osebire,
doar pentru ele am trăit.
Să nu îl credeti, chiar dacă se jură
pe cel ce zice surâzând, că de femeie se lipseste
si că nu ar iubi nicicând.
Asta v-o spune un bărbat,
care-a iubit si-a suferit pentr-o femeie,
ce i-a trecut cândva prin pat.
Femeia, multă vină poartă.
Războaie multe-a provocat.
Si chiar din RAI străbunul nostru,
Pentr-o femeie a fost alungat.
Femeia, multă vină poartă,
dar cu smerenie îmi amintesc,
c-acelasi chip de fată îngeresc,
prin SFÂNTà NASTERE, ne-a readus iertare.
Femeia, multă vină poartă…
Dar fără ea, cum oare să trăiesc ?
Mi-e drag să-mi simt femeia-n brate,
s-o ocrotesc, s-o mângâi, s-o iubesc.
De multe este vinovată,
firava fiintă mult hulită
si totusi vina ei e absolvită.
Pentru plăcerea noastră de o clipă,
isi pune trupul pe altar,
sămînta noastră înmultind-o,
să aibă iarăsi cine o huli.
Iubesc femeia, chiar dacă greseste.
Ea este jumătatea mea,
si vina ei se înjumătăteste,
amestecându-se cu vina mea.
( Alcor )