poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-01-18 | | Înscris în bibliotecă de Andrei Neagu Fericit cel ce a murit si a inviat. Ca a vazut moartea prabusindu-se beata peste cer si spaima picurand din stele ca si ceara. Ca el si-a vazut sufletul tremurand in vazduh ca un zmeu de hartie tinut de mana unui mort. Fericit este ca si-a vazut toata viata ca pe o camasa uitata in iarba. Ca nu mai pune pret pe gandurile omenesti, care, ca niste margelute de balega curgand dintr-o capra rapusa, ne parasesc in ceasul de amara certitudine. Moartea il cunoaste pe el si el cunoaste moartea, si stie casele si locurile pe unde umbla ea. Insusi Imparatul Luminii l-a gasit pe el, pe cand zacea fara suflare, si i-a spalat ranile cu lumina, si i-a dat sa manance fagurii intelepciunii. Lumina a cazut cu timpul ca o pojghita de pe rana si intelepciunea s-a facut in mainile lui ca un cutit cu care s-a taiat pana la os. Dar fericit este el, pentru ca in clipele de liniste rasare pe apele sufletului sau chipul Imparatului Milostiv, ca un lotus al nadejdii, ca o fagaduinta de iubire.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate