desert si-n inima mea,
oceanul de frunze din boabe de orez...
albastru, si-n urma mlastinilor
fragmente de petale albe...
desert, si-n viata trecatoare
morminte vechi, morminte goale...
femeia fara aripi, dreapta ca o Cruce,
intr-o inima, intr-un Infinit pierdut...
desert de trandafiri crescuti pe dune de nisip.
alunec intr-un pustiu sfasietor,
in care Te revad goala, singura, mai apoi umbra...

desert, si-ntre noi amare amintiri,
lasate-n voia lor, lasate-n creierul Lui Dumnezeu!
astept firele de nisip sa-mi curga,
leganandu-mi amintirea si amarul,
ca ceva pe veci din mine s-a pierdut.
Femeia goala, prinsa cu clestii grosi
ai unui amurg ma roaga:
- Elibereaza-ma din Tine!

desetul anilor avuti cu Tine...
ma lasa singur pe-o insula de roua!

e tot ce-a ramas cand ne-am rupt in doua!

25.08.2000 Alba-Iulia