Începem servele cu foc și ciudă
și le sfârșim cu nevinovăție.
Mâinile goale de vină.
Mâinile pline-ntru veghe și joc
de rotundul pamantului,
a trupurilor razvratite.
Si tot asa o ținem până ce simțim
ca muntele de tristețe e tatăl
iar noi copii aceluiași joc...

Abandon, cedare,
m-am abandonat judecății tale,
invinovațirii tale,
Și întru-un final tu cedezi,
tu abandonezi,
tu renunți a mă mai învinovăți
pe mine.
Tu ești ințeleptul.
Tu ești vinovatul.