Durerea mă cuprinde azi soptindu-mi,
Că vânturi milenare roiesc in ochii mei,
În marea decadere ochii-reci rotindu-mi,
Privesc si imi doresc ciudatii mielusei.

Îi vad varsând săracii lacrimi de argint,
Ce-neaca al meu corp în dulce inocență,
Speranța le e-n mine,dar eu înca îi mint,
Și mă arunc cu lumea în tragică demență.

Ce doriți a spune orbilor ce-ncearca,
Să vază al meu suflet mai negru ca al lor,
Iar inima de sânge si vlaga să mi-o stoarcă
În mlastina adânca să mor ca un decor?

Nici luna ce apasa pe spatele meu rupt,
Nu poate s ă-mi proptească genunchii în pămant,
Așa cum sunt de viată și de mandrie supt,
Slavesc si imi doresc amorul tau cel sfânt.

Ce vis debil,real,cununa-mi e sentință,
Și-un ruginit pumnal parcă-i tot ce imi doresc,
Să-mi curme suferința prin altă suferință,
Cu hoitul și cavoul nu pot să mă mândresc.