poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-09-17 | |
M-a încuiat într-o cameră-magazie
dincolo se făceau probe de haine de săruturi de degete de gulere de fiare de călcat de limbi de chei și de yale cu o șurubelniță am evadat din mâinile tatălui metalic O tabără de lemn în care nimeni nu cunoscuse ursuleții de pluș galben cu pieptul alb la fel de alb Cu buze arse si o limbă de șmirghel mă făcea să îl urăsc pentru numele lui fetele râdeau din balconul ca o cupă de sutien brodat cu balustradă Aveam emoții înfiorătoare știam ce avea să urmeze era frig iar eu tremuram ca atunci când vedeam lesbiene pe PRO7 buzele sfrijite mi-au lăsat un sărut umed pe buzele diforme mușcate de dinți strâmbi nesiguri aranjași aleatoriu ce se clatină dimineață de dimineață ei îi cădea părul mai mult decât îmi cădea mie ei i se decolorau buzele de 32,48 de ori mai repede decât mi se decolorau mie avea cearcăne și nu o vedeai decât cu o cafea într-o mână și o carte în cealaltă În grădina botanică a venit o eclipsă a sentimentelor iar noi vorbeam în cea mai impersonală engleză pe care o cunoșteam dar nimic nu poate fi mai rău decât lipsa încrederii în propriile tale absorbante pentru lacrimi muci salivă sânge ceară limfă transpirașie la colțul cartierului ferecat de mii de arbuști crama Bolta Rece și blocurile în construcții știu povestea trandafirului care s-a ofilit într-o duminică fără săruturi fără odihnă fără sentimente fără sud fără zahăr fără mine fără ea adică dragostea cea mai înceată Mușcături dureroase în curtea căminului de copii a creșei a abatorului în apropierea băncilor murdare de vaselină Austria e calea ei de a-și folosi IQ-ul mult peste medie Bucureștiul e calea mea de a folosi Calea Șarpelui O ultimă încercare într-o noapte după o nuntă ratată înainte să se umple camera cu părinți agili abili aștri albaștri amari amărâți proprietari la fabrica de bere și la șantierul naval câinele ei periculos de pufos își ronțăia porția zilnică din fotografia mea de vedetă Era o metodă simplă de a nu săruta niciodată altceva decât sânii albi ce nu cunoscuseră sutiene tricouri unghii cai măgari râpe poduri de flori și nici măcar tastele telefoanelor mobile sau razele solare ultraviolete gama roentgen dar ea nu știa încă asta și nu a aflat-o nici în ziua de azi cred însă eu am căzut de la câteva zeci de metri când m-am cățărat după ramuri de vâsc și sărutul ei mi-a rămas tot departe nu mă înțelege greșit eu sunt conștient că era singura metodă de a îmi răsuci cheița inimii mele de plastic falsificat ulterior Un pat imens de apă apă de ploaie apă de gură apă de toaletă apă de rugăciuni apă de Dunăre povesteam din Miorița și dintr-o doină de cătănie pe care o tot uit și-aș fi vrut poate să mă-nec să mă scufund să plonjez haihui Făcusem împreună tot felul de planuri mai ales cel cu băiatul-fată care fură o brichetă și apoi e împușcat pentru a se descoperi mort pe caldarâm a fost o adevărată eliberare artistică un refuz al divinității un orgasm vizual pentru cel ce știe să vadă și unul olfactiv daca știi cum miros pârțurile mele te informez că tocmai am tras un pârț silențios dar puturos tipic un veritabil pârț de băcan de florăreasă de domnișoară Dinții ei de vampir îmi amenințau cămășile tricourile pantalonii de fâș grena geaca de piele ghetele maro cu șireturi de 1,80m Într-un fel mi-am dat seama repede că are o relație specială cu caloriferul meu alb-gălbui cu un element ruginit de aceea probabil că am și legat-o de el știam că asta o va face să nu mai plece dar până la urmă am plecat eu Devenisem un veritabil colecționar al obiectelor pe care și le uita la mine pentru a-și motiva veșnica reîntoarcere dar eu m-am mutat și ea s-a dezobișnuit să mă mai viziteze mai ales la spital Acum sau cel mai sigur tocmai după moartea mea (adică acum) dragostea o să se vândă la aprozar (adică acum) mi s-a propus un ambalaj neutru (acesta) alb verde sau chiar albastru rămâne ca eu să fac alegerea potrivită (spre deosebire de restul vieții mele complicate inutil de o serie de nefavorabili) doar e vorba de dragostea mea pentru cel care mă va citi mă va înjura mă va reciti mă vă blestema mă va rereciti mă va arunca apoi la coș și va înjura proasta inspirație ce l-a făcut să mă citească de prima dată dar să știți că eu nu am avut decât libertatea alegerii ambalajului. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate