De ce-ti sunt ochii verzi -
Culoarea wagnerienelor motive -
Si parul negru ca greseala imaculatelor fecioare?
De ce-ti sunt buzele patate de violete trecatoare?
Si mainile de ce-ti sunt albe ca albul tristelor altare
Din Babilon
Si din Ninive?

De ce, cand plangi,
In plansu-ti moare o-ntreaga lume de petale
De trandafiri,
De chiparoase,
De nuferi albi
Si crizanteme?..
De ce, cand plangi,
Cu tine plange tristetea blondelor opale,
Iar tortele aprinse-n umbra castelelor medievale
Se sting suflate ca de groaza demoniacelor blesteme?..
De ce cand canti
Cu tine canta un infinit de armonii
Ce navalesc tumultuoase
Din golul zarilor,
Din astre,
Din zborul pasarilor albe,
Din fundul marilor albastre,
Din lumea mortilor,
Din lumea parerilor de rau tarzii?

Si cand stai ochi in ochi cu-amantii-poeti
Ce-ti canta ochii,
Parul
Si buzele -
Cand te-nfioara cuvintele ce n-au fost spuse,
Cand in penumbra violeta a trioletelor apuse
Pui intr-o cumpana - Minciuna
Sin intr-alta cumpana - Adevarul,
De ce te pleci spre cel mai tanar dintre poeti
Si-i strangi cu sete
In palme capul,
Ca-ntr-o gheara de vultur insetat de sange,
Si dintii tai
De ce-i picteaza, in rozu-obrajilor, motive
Asiriene,
Din poemul trait de sfintele poete
In noaptea-altarelor pagane
Din Babilon
Si din Ninive?..