o frunză a căzut din plopul de peste drum.
era atât de palidă!
mi-a spus că nu mai suporta bataia
vântului.
a mai căzut una...
"eu nu fug de vânt, ci de frig"!
o altă frunză care avea început de "gălbeneală"
s-a oprit la geamul meu țipând:
"vine toamna! dacă ma caută
spune-i că nu sunt aici!...
mi-e frica!"
după puțin timp a venit.
Toamna a venit!
frunza e în siguranță, e în caietul meu cu amintiri,
amintiri din vacanța de vară.