Alice isi incheie mereu reprezentatia cu un numar special,
imi striga de cateva ori numele,
si, oriunde m-as afla, primesc incurajarile publicului.
Aplauzele sunt tot pentru Alice
si felul minunat in care apare si dispare din scobitura unui mar.
Asa ca nu trebuie sa depun nici un efort
pentru a uita ca dorm langa o bucata de carne,
care uneori sfaraie incinsa,
alteori se grupeaza intr-un fel de mangaiere pe spatele meu arcuit;
intr-o dimineata de april,
o sa simt brusc nevoia sa fac multe mancaruri
dintr-o singura bucata de carne,
pe care sa le impart apoi tuturor celor care mi-au spus
ca dragostea trece prin stomac
si ca viata in doi e o bucatarie vesnic redecorata.