Visul aluneca pe nori
pana in inima ta ,
la lacrimarea linistii in soare
cand timpul tau ne iarta si ne doare
de vesnicii ascunse paralel ,
mai e putin si ne gasim pastel
prin crangurile gandurilor viitoare .
Pastrez putin din taina zborului
la tine , curand te chem apoi
vom fi poem ratacitor prin ploi ,
cand gongul inimilor tulburand cascade
va risipi iar ceata dintre gand si soapte !