Nu mai canta, nu ma mai chema,latura a sentimentului unic
Nu mai tipa, nu mai intuneca si acum acest inel al viciului nenascut.
Tu diavol al nevazutului,
Tu inger al sentimentului
Voi staine nebunii nu mai cantati la orga inconstientului meu,
Caci eu niciodata nu va voi parasi;


Viata mea sta atarnata-n visele voastre
Sta atintita asupra unei sperante care nu exista,
Unei sperante care mie imi da fiori necunoscuti


Plange fiinta-n mine,dornica sa afle informatii,
Plange cea de-a doua fiinta a mea dornica sa traiasca trairea sufletului tacand.


Dar asta nu se va mai intampla
Decat atunci cand toamna iar va veni
Si-mi va sufla in minte magie aramie.