Iubito este seară, o seară fără tine,
e ca și o câmpie pe care nu cresc flori,
e ca un lac pe care o barcă nu mai vine,
e ca și-o noapte tristă fără privighetori,
e ca un vis de iarnă, când a uitat să ningă,
e ca o caldă ploaie ce din senin te prinde
e ca o zi în care a soarelui dogoare
în loc să te mângâie te ucide.
E ca o noapte tristă în care luna plânge
și vântul serii nu e de găsit,
e ca și o zi rece când nefiind cu tine
secundele ca ore se trec la nesfârșit.
Iubito, este seara.Tu ai plecat departe,
Dar dorul meu spre tine aleargă neâncetat.
Te vreau iarăsi cu mine, aș vrea să-mi fii aproape
Tu știi frumoasa mea că fără tine eu
Sânt ca și omul care avându-le pe toate
Din suflet l-a pierdut pe Dumnezeu.