este ridicata din multe picaturi de apa
franturi de pesti
si broboane aciuate in suflet de epave ce sapa
in picioare, urechi, brate si cugete intrerupte de sare,

urcata fiind inspre sus dintre multe picturi post-moderniste,
multe franturi de adevaruri lumesti,
si multe puncte inghesuite pe sub pielea descompunerii adventiste,

este campul vizual al apusului
peste neant,

al trimisului Papei
peste vechile cetati ruginite de timpuriu in curtea marelui rege Soare,

cuvantul prabusit razant peste arcuirile gondolierului aflat la margine de albastru,
In forfota aripilor arhanghelilor alunecati din absenta timpului
in prezenta visului de adancime,

sculptandu-si zborul ramas fara urcare in amintirea acelui pastor
ce referindu-se la o calamitate naturala, ar fi folosit drept sufix cronic
(citand acum din vorbele sale), dupa mine.