Undeva,
la rădăcina unui puf de păpădie
cu borne kilometrice încă nescrise,
din cinci în șapte salturi plutind,
îmi croiai tacticos poante din plastic
ca să nu-mi pierd echilibrul la piruete
când te ascunzi la umbra lor
...n-ar fi fost suficient câtă adrenalină
îmi curgeai prin vene
când savurai căderile - cu tot cu flori - din pom...
uitaseși că nu sunt o balerină

Te rugam cu insistență
să nu-ndrăznești
să mă întorci pe partea stângă,
acolo a început să mucegăiască,
și să nu m-atingi cu degetele decât în vis,
altminteri mă voi înălța exfoliindu-mă, nepregătită,
de înveliș