Taceti umbre, taceti!?
Inca mai aud soaptele
iederii aburcate in noapte
pe ziduri teutonice...
Inca mai aud copitele
ce zdruncina armurile
otelite in soarele
vremurilor demult trecute...
Inca mai aud clinchetul de alama
al pocalelor victorioase,
rasunand in saloanele
unde suita hohotitoare
petrece in umbra aurie
a capetelor incoronate...
Ce nu mai pot auzi este insa
bucuria batranului orologiu
care sub zborul mirat al licuricilor,
nu mai stie sa bata ora exacta:
clipa cand inimile noastre
s-ar fi suprapus pline de dor
despartite de blestemate fusuri orare
intarziate si reci...
Iar voi?
Taceti umbre, taceti!?