Cineva te trimisese
cu doua perechi de aripi
una de rezerva,
cealalta pentru mine.

Ai cam intarziat tu,
la lectia asta de imaginatie,
cam...o jumatate de vis...
incepuse de mult,
aproape odata ca niciodata;
ai ajuns, in sfarsit,
unde trebuia.

Ma priveai cu un ochi acoperit
ca piratii,
asa, de forma,
ca printr-un ciob de sticla
fumuriu,
sa vezi daca ma oglindesc
perfect
pe jumatatea ta de sfera.

Ma intreb
de ce-mi inchid ochii
atunci cand imi saruti
rarunchii mumificati
de vreme,

de ce palmele noastre
se privesc, insetate,
ca cei doi poli
convergenti
ai unei planete.

Ceva imi spune, suav,
la ureche,
ca nu mai esti un inger
doar de proba...