poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-04-05 | | Înscris în bibliotecă de Adina Stoicescu
O, dacă-aș fi o lumânare numai,
Să mă consum treptat De la un capăt spre altul, Simplu, ca-n aritmeticile Copiilor... Capul întâi – ce fericire! – Mi-ar dispărea, Lumea ar spune: “Ce fără cap este fata aceasta!”, Eu aș fi uitat totul Și nimic n-aș mai căuta să-nțeleg. Inima apoi mi s-ar topi, Și n-aș mai iubi, Și n-aș mai urî, Și nici o suferință nu m-ar atinge, Și lumea ar spune: “Ce fără inimă este fata aceasta!”, Și așa mai departe. Și apoi n-aș mai avea nici o dorință, Și nici o patimă, Și sângele meu purtător de corăbii S-ar spulbera, Și mi-ar mai rămâne numai genunchii uscați, Tremurători cu demnitate sau îngenunchiați, Nimeni nu s-ar mai obosi să spună ceva. În ultima liniște, Balta de ceară S-ar răci, pedepsită anume Pentru toate îngrozitoarele umbre pe care Lumina ei le-a adus în lume...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate