Mai am nevoie de putina indiferenta,
atunci voi deveni invisible
nimeni nu ma va mai agasa
cu insipidul "Ce mai faci?"
nu voi mai ocoli raspunsuri
s-ajung din nou la banalul "Bine!"

Sonor sau mut de voi vorbi
aievea sau in vis
va fi totuna.
Nimic nu va mai tresalta
la timbrul uniform si monoton
al silabelor insignifiant de scurte
sau poate doar neinsistente

Nu-mi voi mai toci laringele,
vociferand,
ci inspirand particule
de praf si de bacili
din aer
invizibile si ele.

Frig nu imi va fi
si nu voi spune nimanui
"Ajuta-ma sa ma imbrac!"
Nu-mi va da nimeni sa mananc,
dar ma voi satura
Nu voi mai face gimnastica de dimineata
insa voi fi mereu in forma

Si tot asa...

Doar o muza pricajita
imi dicteaza,
numai cu taraita,
aceste versuri greoaie, neperiate
si superficiale
scrise in graba...