(poem lung, profan, cinematografic
de white_kite si amaradaminda
pentru amaradaminda)



deschid fereastra in sens giratoriu
si ea se intoarce la dubla doi
pe la capatul celalalt al spatiului curb
condens pe intarzierea mea

nu e sange, e doar
o panglica umeda
o sinusoida docila, aplatizata
dupa gimastica ritmica a respiratiei

ma simt putin incomod
ca un cadavru intr-o valiza
redistribui cu atentie camerele
trag fermoarele cortului-cochilie

un paianjen urias
bransat la frecventele secrete ale
olimpului multimedia
isi descarca la adapostul refugiului temporar
electricitatea obositoare
inspre pamant
incerc sa ii copiez
gestul generos, sarutul gravitational
dar prin acceleratorul tentaculelor mele
atomii iau lectii expres de inot
numai pentru a se arunca mai apoi
gratios in piscine freatice

in filmul asta sunt
fara drept de apel
o salcie plangatoare

afara ramane aerul rece de munte
zidul care tocmai s-a ridicat
se albeste sub lumina versantului meu
seduse, plutoanele de executie
cumpara coca-cola si popcorn

intre cadre
liniile lungi ale miilor de brate
de mii de ori ridicate-a predare
se separa, se indeparteaza in unghiuri largi
ca si cum fisurile ar inghiti
ninety nine percent din miscare



corbul? ah corbul
el vine totusi la timp
cu trei picaturi de apa vie
isi invartejeste apoteotic aripile
se lanseaza si se izbeste ca un bolid
de ecran.