Niciodata nu VREI sa pleci
cu-adevarat,
totdEAuna imi lasi peretii camerei
cu trupul tau
IMBIBat,
totdeaUNA cand pleci
- si o faci NE...incetat -
lasi in urma TOT CERul
tavanuLUI beat;
i-ametit de parFUMUL
acesta de trup,
de umed,
tRUPuri pierDUte-ntr-un trup,
de FIERbintele
inFIORatului trupului tau,
de sudOAREa munciTUlui trup
CE nu-S eu;
de raSUNETUL frantului
gestului tau,
de plutita minune
ce-O CAUTzi
SI nu VINE, merEU,
de izbirea cu capul de nori,
de grEU
si de bine
palmuit in culori
de DORinta
ce-n pantecul palmei o tii,
de intins-adormire
ce in inimi o pui,
de culoarea statuta
de ochii azurii,
DE tipaTUl carnii
si dinti sangerii.

de toate astea
imbibat,
e cerul patului meu,
si cand naste din albu-i parfumu-ti,
vin eu
si ma-mbat din naunTrUl
parFUMULUI tau,
imi las ochiii sa pipaie
geamatul tau
amutit...
SA se SIMTA,
din geamTUl mEU.