“Suflete,scoală cunoaște
Luminos prunc că se naște
Din palatul treimii
In peștera inimii”
V. Voiculescu,

TREI CRAI

Cartea Sfântă ne descrie
Că din mare răsărit
Vrând să afle și să știe
Trei crai cică au pornit

Melchior, arabul rege
Cu părul încărunțit
Vrând Cuvântul să-l dezlege
Cu alți regi a plănuit

“Am citit în slove roase
Vechi ca mine de bătrâne
Si în cale mi se scoase
Că întuneric nu rămâne

Am citit c-o stea răsare
Așa prorocit a fost
Se spune că va fi mare
Rege cum altul n-a fost”

Timp în care cele spuse
Depăna el prin cetate
Venii cineva si duse
Din ținuturi depărtate

“Carte îți scriu ție ,iată
Stiu că stai și judeci tot
Că ai minte luminată
Si îmi spuni ce eu nu pot

Belsatar e al meu nume
Astrolog și rege-n Saba
Iată ce apare în lume
Judecă nu scriu degeaba

Mai puțiin pân’ universul
Are un epocal ținut
Jupiter-Saturn au mersul
Si vestesc un început”

Stirea pân’ a fi citită
Iată o solie iar
“Melchior ființă mărită
Azi îți scrie Caspaar

Rege-n Tars și învățat
Ar fi bine să-ți pot zice
Stirea care am aflat
Spune-mi unde tu amice”

Stând pe gânduri Melchior
A luat pana de scris
Si a spus la slujitor
“Vezi predă ce am promis

"Regi din țări răsăritene
Vă scriu bătrân și cu dor
Alb la tâmple și la gene
Eu ce-s rege-Melchior-

Spun eu vouă că m-oi duce
Si ce spun acum și jur
Primăvara să ne-apuce
In oraș Sipar sau Ur”

Cei trei crai se întâlniră
Au citit s-au studiat
Mult ei tot se lămuriră
Până când verdict fu dat

“Din Sipar făr’ pregătire
Vom pleca noi chiar acum “:
Spuse a Tarsului mărire
S-au plecat cei trei la drum

“Iată Steaua, timp nu este
Haideți să ne lămurim
Timp puțin care mai este
Vom da la Ierusalim”

Si plecară ei cu astrul
Si a lui călătorit
Inspre malul cel albastru
Dar puțin au zăbovit

Prin deșerturi arzătoare
Mersul s-a făcut cu greu
Si cu multe călătoare
Tot s-au dus spre neam evreu

Trecu vara, toamna lungă
Pân’ pe Irod al vedea
Până magii să ajungă
Vestea lor la toți să dea

“Unde este împăratul
de curând ce s-a născut
Noi făcut-am cercetatul
Si Steaua Lui am văzut”

Tulburat Irod de știre
Si Ierusalimul tot
Aduna-își cârmuire
Cărturatii ce socot

“Iată magii ce vorbiră
Ce știre ei au adus
Mai susțin că și zăriră
O Stea ce răsare sus

Unde ?” Irod zise iară
“S-a născut ce ei au spus”
După ce mai cercetară
Unul dintre ei supus

“Iată ce a zis prorocul
Ce Isaia lămurește
Bethleem are norocul
Căpetenie din el crește”

In ascuns vorbiră iară
Regii care au venit
Cu Irod ei într-o seară
S-atunci Irod le-a șoptit

“Mergeți ,căutați, găsiți
Ce spuneți că ați văzut
Apoi cu știrea veniți
Să mă duc la acel ținut”

S-au plecat și Steaua iară
Strălucea mai luminos
Lumina și zi și seară
Pân’ intrară la Hristos

La un grajd de animale
Steaua de tot s-a oprit
Erau la șfârșit de cale
Si-ntr-o iesle au zărit

Mic copil El înfășat
Si o mamă iubitoare
Ei atunci s-au închinat
Preamărindu-L ca un Soare

“Vai zise, cu mâna goală
Am venit la ast’ băiat”
S-a zis unul “tu te scoală
Căci avem ceva de dat”

Cei trei după închinare
S-au sculat daruri au dat
Daruri pus-au fiecare
După cum e arătat:

“Aur zise-Ii duc în dar”
Roșcovanul tinerel
Cel cu nume Caspaar
“Mare-I că-l mărește cer

Putere și bogăție
Rege peste regi va fi
E Mesia că doar scrie
Pe pământ va strălucii”

Belshatar cu obraz închis
Fără mult să se gândească
Dar s-aducă a decis
Smirnă să Il preamărească


“Dau parfum deosebit
Scump Copilului ca soare
Nu oriunde-i de găsit
Ci numai în sărbătoare

Folosit e pentru regi
Pentru a lor îmbălsămare
Nu oriunde o culegi”
Si alt rege avu urmare

“Melchior înărunțit
Vin și eu să aduc darul
Steaua Lui a strălucit
Si să-L văd astazi am harul

Aduc tămâie scumpă tare
Balsam de puripicare
Steaua I-am văzut, e mare
Sfânt ca floarea care o are

Roz e floarea de tămâie
Florile-n formă de stea
Mijloc pal ca o lămâie
Viitor El va avea”


Se lăsă pe nesimțite
Seara și ei au visat
Un drum mai pe ocolite
Nu să meargă la împărat