poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-11-02 | | Înscris în bibliotecă de A
Zidul cerului cenușiu creștea
la capătul câmpiei înghețate. Pe frânghia-unei raze lăsate dintr-o stea se cobora încet, cu mâinile-ncleștate, făptura ce-am avut-o, timidă, străvezie pe vremea când eram copil. Cu scoici bătea peste câmpie un vânt marin, vuind febril. De ce-mi răsai, o, soare, de lagună, cristalizându-mi sarea de demult, ca să plutim pe ceruri, împreună, și-n amintire să te-ascult?! A fost o vreme rece, înclinată, cu ani înceți, sporind tăcerea, ce nu se mai sfârșeau odată și nu plecau spre nicăierea Războiul înfigea-n câmpie săgeata trupurilor rupte și tu priveai, copilărie, moartea, cu clinuri nentrerupte. De-aceea-mi întretai pe frunte cu orizontul, dungi fugind și nu mai vreau să-ntorci spre mine absurdul chip, plângând, rânjind.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate