Sfântul III

În lumea cea nouă, un cort,
Cu rele ca din mormânt,
Veni tânărul aproape mort,
Sub forma lui de sfânt.

O lume ciudată,
Părea din iad evadată,
Cu lumânări aprinse,
Cu amintiri și vise.

Dar iată că deodată,
Un demon i-se arată,
Și-i spuse cu tărie,
Că-l vrea pentru vecie:
-Tu vei fi al meu
Eu iți voi fi Dumnezeu,
Iar sfântul ce cândva era un zeu:
-Chiar de-ai fi Dumnezeu adevărat,
Eu tot mă voi opune … ce păcat!
-Am să te omor cu sabia de foc.
-Oh, bătrâne chiar nu știi?
Am mai murit odată și ni mi-a plăcut deloc,
Iar de mă vei ucide, am să mă întorc,
-O, tinere copil al lumii întunecate!

Iată este pe înserate
Iar în noaptea cea pustie,
Pierdut vei fi pentru vecie,
-Vorbesc acum cu tine, de furie sau de teamă.
Tu știi cine-s eu,
Eu nu știu cum te cheamă.
-Eu sunt Răul din vremurile apuse,
Poate mă ști din vorbe, de gura lumii spuse,
-Și ai venit să-l vezi pe cel ce nu-i dat morții?
Sau ai venit să-mi spui ce-mi mai rezervă curba sorții?
-Copile, am venit să-ți aduc din toate,
Iubirea ta eterna, ce stă între cele moarte,
Și pentru ca-mi ești ca un frate,
Am să-ți aduc mireasa ce-a fost răpită de moarte.
-Eu cu tine frate!!
Dar de unde împărate?
Eu sunt alesul din popor,
Umilul servitor al lor,
Iar tu stăpânești părerea ,suferința și moartea,
De-ai vrea tu, cu părerea ei, ne-ar omorî și gândirea,
Cât despre mireasa mea, odihnească-se-n pace,
Rogu-te acum, pe ea s-o lași în pace.
-Pentru că-mi ești ca frate, umil muritor,
Am să-ți iert îndrăzneala și n-am să te omor,
Alătură-mi-te și viața ta-i schimbată
Alătură-mi-te și n-ai să mai mori vreodată,
-Dar vino chiar acuma, ș-omoară-mă de poți,
Dar oare cum omori un mort între cei morți?
Dacă trăiești o zi vei ști ce-nseamnă noaptea,
De le trăiești pe toate vei ști ce-nseamnă moarte.
Dacă iubești o zi și le cunoști pe toate,
Atunci vei observa că nu depinzi de moarte.

Nimic nu este pe gratis, nici chiar răzbunarea
Totul apare și costă ,nu se termină, e o ceață
Nimic nu este pe gratis, mai ales iubirea,
Chiar ș-atunci când ea nu-i în viață.

.