Tacere

M-am molipsit de tacerea ta,
Si fara voia mea,
Mi-am ingropat sentimentele
In cimitirul vesel
De la marginea orasului
Aproape mort
De atata toamna.
Am reusit sa-mi inving orgoliul
Cu pasi mici,abia iesiti din gaoace
Si am inteles ca poti vorbi cu pietrele
Fara a avea pretentia
Ca ele sa te inteleaga
Si mai ales sa-ti raspunda.
Am redevenit eu,cea din trecut!
Chiar daca timpul dispune de sufletul meu,
Chiar daca amintirile ma dor placut,
M-am molipsit de tacerea ta!