Mi-e tema,Doamna,teama
ca nici o curgere bruneta
nu ma mai baga-n seama
in trecerea-mi adiacenta.
Nici un aed nu ma mai canta
prin prafuitele gazete
de cand cerneala mi se zvanta
uitata printre negre plete.
Mi-e teama,Doamna,grea
parca-i o plapuma de lut
si ma cuprinde,Doamna,rea
cand intru vinovat in rut
si-mi rataceste teama,Doamna,pasul
sub umbra unei dimineti,
nici nu mai stiu cat este ceasul
si cant cu trubadurii beti:

mi-e teama,Doamna,teama
ca de te mai contemplu
am sa ajung,de buna seama,
genune cu miros de templu.

Mi-e teama,Doamna draga,teama
desi,pe undeva,traim aceeasi drama...