poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-09-23 | [Acest text ar trebui citit în english] | Înscris în bibliotecă de Vasile Sabin
Once it smiled a silent dell
Where the people did not dwell; They had gone unto the wars, Trusting to the mild-eyed stars, Nightly, from their azure towers, To keep watch above the flowers, In the midst of which all day The red sunlight lazily lay. Now each visitor shall confess The sad valley's restlessness. Nothing there is motionless- Nothing save the airs that brood Over the magic solitude. Ah, by no wind are stirred those trees That palpitate like the chill seas Around the misty Hebrides! Ah, by no wind those clouds are driven That rustle through the unquiet Heaven Uneasily, from morn till even, Over the violets there that lie In myriad types of the human eye- Over the lilies there that wave And weep above a nameless grave! They wave:- from out their fragrant tops Eternal dews come down in drops. They weep:- from off their delicate stems Perennial tears descend in gems.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate