Asa sunt eu,
mai rau, mai bun din fire,
cautator nefericit
al unei ore de iubire.

Ma poarta timpul neincetat
peste forme si hotare,
imbatranesc (cum e firesc)
si pofta-mi este tot mai mare.

Pamantul isi schimba iar haina,
copacii iar au inflorit,
numai cu mine e mai greu,
nimeni inca nu m-a iubit.

Soarta e dura doar cu unii,
cum si-i alege, eu nu stiu,
continui sa caut zadarnic,
asa mi-e dat mie sa fiu.