Simplificând


Hai sa ne plimbam în padure.
S-a vestejit aurul verii
Si nelinistea mea odata cu el.
Povesteste-mi de casa bunicii,
De copii care oriunde se joaca la fel.
Hai sa vedem toamna-mpreuna
Aflând ce ne lipseste mai mult:
Felul în care ma priveai ?
Felul în care stiam sa te-ascult ?
Hai în padurea noastra toamna asta
Sa ne tinem de mâna cuminti
Imbratisând între noi copacul înalt:
Tu care simplifici, eu care complic,
Nicicând împreuna, nicicum despartiti,
Ne-om întâlni macar privirea
Departe, in cerul celalalt,
La locu-mpreunarii dintre adânc si înalt.