|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Sonet de adio
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Valeriu Cercel [Val ]
2007-05-25
| |
M-ai tot ademenit, ca o proscrisă
Tu angel, să îți fac și-o serenadă,
Fereastra ai lăsat-o, către stradă,
Doar pentru mine extra-larg deschisă ;
Am încercat să mi te dărui ție,
Să mă strecor ca furul prin perdea…
Mă iartă dar, nu este firea mea,
Nu pot să fac așa o nebunie…
Adio beladonă visătoare
Ce mă îmbii cu ale tale șoapte
Să înecăm iatacul în sudoare…
Închide și fereastra, căci în noapte
Mă furișez la Leana lu’ Mardare…
Stă la parter, nu la etajul șapte !
Valeriu Cercel
 |
|
|
|
