Se-nalță Domnul


Se-nalță Domnul. Este mult de așteptat.
Mai ia un loc pe laviță, la noi.
Și roagă-te pentru ai tăi, și boi.
Și dacă mei, îl vei vedea, în sat.

E tot pe cruce. Tot îngândurat.
Și înviat, e pită la cei goi.
Și înălțat, este aici, cu noi.
Și ne tot dă. Ce niciodată, nu a luat.

.E secetă? Sunt fulgere? E foc?
Neînălțatul Domn e tot aici.
Să urce, și să-și lase frații mici?
Cum ar mai fi, când nu mai e, deloc?

Adu-i un colț de pită! E flămând -
Un pumn de apă rece! Îi e sete –
O haină, este gol, desculț – dă-i ghete –
I-o fi urât, pe crucea Lui, oftând –

Dă-i bună-zîua! Și-ți va da binețe !

Se-nalță Domnul. Este mult de așteptat.
Și nici nu va urca. Ne va găsi,
Tot moți, tot buni, tot baci, și tot copii,
Căci Dumnezeu aici, cu noi, a stat,

Și-a înviat, trăind printre cei vii…


16 mai 2007