poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-05-03 | |
el desena cu voce tare hotarul
dintre pământul subțire și văzduhul întredeschis. când închidea ochii zâmbea celor dinăuntrul său, când deschidea ochii zâmbea celor din jurul său. nu conta că bețele-n roate îi înfloreau în față câtă vreme vedea cum dinspre el pornea la aceeași oră în fiecare zi drumul spre munte. avea grijă de un prunc. îl ascundea în sânul naturii. era unul dintre cei mai buni prieteni care din cauza Cernobâlului întinerea cu doi ani pe an. soarele era un burete imens ce absorbea umbrele lumii așternute sferic sub el. drumul spre munte avea un nod pe care nici o fugă de orice culoare nu-l putea dezlega. al doilea gând era să se întoarcă acasă înainte să se rătăcească. devenise ascuțit. ceilalți credeau că a îngenuncheat în rugăciune pentru a străpunge cerul decolorat de secetă. nu era sfântul Ilie, nici alt sfânt. roșea că nu-i reușise nici o minune. nici măcar o simplă scamatorie cu cărțile de joc. drumul spre munte dispăruse. de acord.mergem acasă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate